Judetul Covasna

[ Scurt Istoric | Descriere Geografica | Informatii Turistice | Profilul Economic ]

Situat la rascrucea drumurilor care fac legatura intre est si vest, pe teritoriul judetului Covasna isi atesteaza prezenta pe langa daci, si cateva triburi migratoare cum ar fi: celtii, slavii, maghiarii, pecinegii, care dupa retragerea legiunilor romane s-au stabilit aici, dupa cum arata si numele unor vechi localitati (Covasna, Cernat, Ozun, Baraolt, Biborteni, etc.) Judetul - numit si Trei Scaune - este locuit de maghiari (75 %) si romani (24%). Stramosii maghiarilor au venit in zona in secolele XII-XIII d.Hr. Populatia autohtona era deja crestinata si avea o organizare teritoriala si administrativa bine structurata - divizata pe scaune - care avea ca obligatie principala de a apara trecatorile din Muntii Carpati. De-a lungul secolelor, locuitorii acestui judet au dus lupte sangeroase pentru a-si apara drepturile si libertatile obtinute de inaintasii lor. Revolutia de la 1848-1849 a scris pagini glorioase in cartea istoriei acestui judet. la Targu-Secuiesc, in 1572, s-a infiintat breasla peilarilor, in 1638, Breasla cizmarilor si in 1649, breasla olarilor. Activitatile industriale propriu-zise au inceput cu darea in exploatare a minelor de carbune, in 1872 si a industriei textile si a tutunului, inaugurate la sfarsitul secolului al XIX-lea. Punerea in exploatare a liniei ferate dintre Brasov siTargu-Secuiesc, in 1891, si cea catre Miercurea Ciuc in 1897, a jucat un rol important in dezvoltarea industriala a zonei.
[ inapoi la Titlu ]

Descriere Geografica

Judetul Covasna se gasete in centrul Romaniei, la curbura Carpatilor, si are ca venici judetele Brasov, Buzau, Vrancea, Bacau si Harghita. Judetul Covasna se intinde pe 3710 kmp si ocupa 1,6% din suprafata totala a Romaniei, fiind unul dintre cele mai mici judete din Romania si are o populatie de 231.904 locuitori (la recensamantul din 1992), reprezentand 1% din populatia totala a Romaniei. Resedinta administrativa a judetului este orasul Sfantu-Gheorghe, situat pe malul drept al Oltului, cu o populatie de 68.395 locuitori. Orasul este situat la 30 km de Brasov, cel mai industrializat oras din Romania si la 200 km de capitala Romaniei, de care este legat prin cale ferata si drum national. 53% din populatia judetului locuieste in zona urbana (in 5 orase) si 47% in zona rurala (in 33 comune si 122 sate). Solul si subsolul judetului Covasna sunt foarte bogate in izvoare cu ape minerale din care o mica parte sunt exploatate - Biborteni, Malnas, Bodoc, Valcele, Covasna, Poiana. De asemenea zacamnatul de lignit de la baraolt este exploatat si 47% din suprafata judetului este acoperita de paduri de foioase si rasinoase, ceea ce a dus la un potential turistic mare si la dezvoltarea industriei lemnului.
[ inapoi la Titlu ]

Informatii Turistice

Pamant al apelor minerale si al statiunilor balneo-climaterice, Judetul Covasna este situat pe cursul mijlociul al raului Olt, in Arcul Carpatilor. Avand o supratata de aproximativ 4000 kmp, inconjurat de munti acoperiti cu paduri de brad si fag, Judetul Covasna are un climat ozonizat si ionizat. Relieful este alcatuit in principal din munti vulcanici de joasa altitudine, iar apele minerale si iezerele trebuie mentionate. Numai in jurul orasului Covasna se gasesc peste 1000 de izvoare cu ape minerale, unele avand un debit de 1000 l/ora. Bogate in acid carbonic, aceste ape sunt foarte diferite atat la gust cat si la efectele curative. De aceea judetul Covasna este un taran al apelor, avand numeroase statiuni balneao-climaterice. Aerul ionizat, apele carbogazoase, au determinat faima statiunii Covasna, cea mai complexa statiune din Europa. De asemeanea se mai gasesc multe statiuni mici, dupa cum urmeaza: Balvanios, Malnas Bai, Biborteni, Valcele, Bodoc, Doboseni, Fila, Micfalau, Valea Zalanului, s.a. Aici se trateaza boli dermatologice, reumatice, ortopedice, cardiologice, de nutritie, endocrine, genitale. Avand ca resedinta administrativa orasul Sfantul Gheoghe, judetul Covasna este de asemenea judetul bisericilor fortificate (cetati taranesti)si a portilor si stalpilor de lemn sculptate. Acestea se pot vedea in orase ca Sfantul Gheorghe, Covasna, Intorsura Buzaului, Targu Secuiesc sau Baraolt, cat si in sate, cum ar fi: Aita Mare, Araci, Arcus, Batani mari, Filia, Ilieni, Lemnia, Olteni, Ozun, Reci, Sanzieni, Valea Crisului, Zagon, Zabala, s.a. Un loc pitoresc sunt Cheile varghis, pe Valea Varghis, din Muntii Harghita. Raul a taiat in stanca o trecere stramta, lunga de 3 km de o frumusete naturala si salbaticie impresionanta, si care are peste 60 de pesteri. Cea mai mare pestera este pestera meresti si este cea mai lunga pestera din Carpatii Orientali. Fauna este foarte bogata, in special in zona Brelcu, cat si in alte zone impadurite ale judetului. vanatoarea de ursi, cerbi carpatini este un sport practicat aici. Pentru pescuit sunt numeroase locuri: Reci, Lacul Negru si multe alte parauri cu ape cristaline. Mlastina de la Ozunca si padurea de mesteacan de la Reci, diversifica flora astfel ca pana in septembrie, mirosul florilor se amesteca cu cel al brazilor pe toate pasunile alpine. Vara sau iarna, judetul Covasna isi asteapta oaspetii la tratament sau turism.
[ inapoi la Titlu ]

Profilul Economic

[ inapoi la Titlu ]

sus