Judetul
Calarasi
Scurt
Istoric
Cu trecerea timpului, judetul Calarasi a trecut prin toate etapele
de dezvoltare cunoscute de civilizatia umana. Dovezile
materiale aduse la lumina prin sapaturile arheologice
intamplatoare si sistematice, cat si atestarile documentare, sunt
marturii ale longevitatii existentei romanilor in aceasta regiune
si a unitatii in timp si in spatiu a populatiei autohtone. De la
ramasitele materiale ale culturii neolitice, de la Boian si
Gumelnita si descoperirile arheologice din vremea geto-dacilor si
pana la inceputurile Evului Mediu, expertii au stabilit ca in
vaile raurilor importante din judet, cat si in jurul lacurilor s-au
format asezari puternice care continua sa se dezvolte si astazi,
spre deosebire de terenurile dintre rauri, care a inceput sa fie
populat abia in epoca moderna, in special dupa reformele agrare
din 1864 si 1921. Situandu-se la extremitatea sud-estica a Tarii
Romanesti (Munteniei), teritoriul judetului
Calarasi a fost implicat inca de timpuriu in evenimentele politice
si militare ale vremii, in lupta natiunii romane pentru a-si pastra libertatea
si independenta. Astfel, in timpul domniei lui Mihai Viteazul,
locuitorii acestei zone consemneaza ca armata romana a atacat in iarna
1594-1595, in
Dobrogea si Balcani, orasele turcesti , astfel:
boierul Preda si Radu Buzescu au atacat Harsova, in timp ce
consilierul Mihalcea a atacat Silistra in ianuarie 1595, trecand
prin Lichiresti (numele vechi al Municipiului Calarasi), a atacat
Turtucaia si a traversat Dunarea inghetata pe la Oltenita, (localitate atestata
documentar din 1523). Mai tarziu, in secolul al
XVII-lea, Constantin Brancoveanu a creeat un detasament de cavalerie
situat la portile Silistrei, la Lichiresti. Localitatea, care a luat
numele detasamentului (Rosiori), a avut o linie ascendenta, devenind
resedinta administrativa a judetului Ialomita in 1883, si primind
statutul de oras. De asemenea, istoria moderna a Romaniei
consemneaza pentru Calarasi importante evenimente economice, sociale
si politice. Astazi se poate spune ca cea mai dezvoltata ramura este
agricultura, datorita exinderii suprafetelor cultivate si a
utilizarii rotatiei culturilor. De aceea mari cantitati de grane si
produse animale sunt exportate prin porturile Oltenita si Calarasi.
Totusi se poate vorbi si despre o dezvoltare puternica a industriei,
dupa Primul Razboi Mondial, cele mai importante unitati de productie
fiind legate de productia agricola. Cele mai importante puncte
economice din Calarasi sunt Moara Sistematica Stefan Vineziu, iar la
Oltenita se gasesc unitati similare, cum ar fi Moara Dunarea, cu 196
angajati.
[ inapoi la Titlu ]
Descriere
Geografica
Judetul
Calarasi, declarat ca unitate teritorial-administrativa in ianuarie
1981, se intinde in sud-estul Campiei Romane pe o suprafata de 5.088
kmp, si numara o populatie de 332.494 locuitori, la data de 1
ianuarie 1998. Din punct de vedere al organizarii administrativ-teritoriale,
judetul detine doua municipii (Calarasi, resedinta de judet, si
Oltenita), trei orase (Budesti, Lehliu-Gara si Fundulea), 48 de
comune si 160 de sate. Relieful predominant este cel de campie si
contine patru mari grupe: Campia Baraganului Mostistei (sudul Baraganului),
Campia Vlasiei, Campia Burnas si Lunca Dunarii. Reteaua hidrografica
este in principal reprezentata de fluviul Dunarea, care margineste
judetul la sud si sud-est. Fluviului Dunarea se ramifica in
doua brate: Borcea, pe partea stanga si Dunarea Veche, pe partea dreapta. Intre
cele doua brate ale Dunarii se gaseste Mlastina Borcea sau Marea
Insula a Ialomitei. Argesul, al
doilea ca importanta hidrografica in judet, se varsa in Dunare la
vest de orasul Oltenita, dupa ce colecteaza apelele raulului
Dambovita. In afara de rauri, pe raza judetului Calarasi se mai gaseste
o retea de lacuri de acumulare, cum ar fi: Mostistea, Frasinet, Gurbanesti, Fundulea,
Galatui si Rasa. Climatul este temperat-continental si este
caracteristic regiunii de campie cu veri fierbinti si ierni blande. Solul predominant este cernoziomul, extrem de favorabil
culturilor agricole. Flora spontana a fost considerabil redusa
datorita extinderii suprafetelor cultivate. Flora specifica in acest
judet are regiuni de stepa, silvostepa si paduri de foioase si
vegetatie acvatica specifica mlastinilor si lacurilor. Fauna este
bogata, existand o populatie bogata de iepuri, mistreti si caprioare,
care sunt cautate de catre vanatorii din tara si din strainatate.
[ inapoi la Titlu ]
Informatii
Turistice
Situat
in sud-estul Campiei Romana, de-a lungul fluviului Dunarea si
bratului Borcea al Dunarii, judetul Calarasi ocupa 2,1% din
suprafata Romaniei. Populatia judetului numara 339.800 locuitori (in
iulie 1992) si densitatea populatiei era de 66,8 locuitori/kmp.
Relieful este predominant de campie: Campiile Baragan, Motistea (Baraganul
de Sud), Viasia, Burnea si lunca Dunarii. Reteaua hidrografica a
judetului este in principal data de Fluviul Dunarea care margineste
judetul la sud si sud-est. Fluviul se ramifica in doua brate: Borcea,
la stanga, si Dunarea Veche, la dreapta, brate care formeaza Marea
Insula a Ialomitei. Raul Arges se varsa in Dunare, langa orasul
Oltenita, dupa confluenta sa cu raul Dambovita, langa orasul Budesti.
In judet se mai gasesc si lacuri artificiale ca Iezeru-Mostistea
(2.600 ha.), Frasinet (1.460ha), Gurbanesti (680 ha), Fundulea (440
ha). Clima este temperat continentala cu veri calde si ierni reci.
Resedinta administrativa a judetului este Calarasi, oras atestat din
1 iunie 1541 (sub denumirea de Magureni) si din 1595 sub denumirea
de Lichiresti, sub domnia lui Mihai Viteazul, orasul primind
denumirea actuala Calarasi, sub domnia lui Constantin Brancoveanu.
Numele orasului a fost inspirat de catre unitatea de calareti care
duceau corespondenta intre Bucuresti si Constantinopol, via Silistra,
aceasta fiind cea mai scurta cale dintre Bucuresti si litoralul
Marii Negre (261 km cu traversarea Dunarii pe la Chiciu-Ostrov).
Drumul National 3 (DN3) este folosit de turistii care vor sa se
opreasca in Calarasi sau in imprejurimi. In Calarasi se afla
un numar de 8 drumuri, cai ferate si canale navigavile care ofera
conexiuni intre estul estul Campiei Romane si Dobrogea.
[ inapoi la Titlu ]
Profilul
Economic
[ inapoi la Titlu ]
Copyright (C) 1999-2000 SC Computer Club SRL. Toate drepturile rezervate.
[Va rugam trimiteti orice comentarii la webmaster@clubromania.ro.]
|