Judetul Bacau

[ Scurt Istoric | Descriere Geografica | Informatii Turistice | Profilul Economic ]

Marturiile arheologice ale Bacaului, situat pe cursul mijlociu al raului Siret, dateaza din paleolitic. Ele dovedesc nu numai existenta unei populatii active dar si legaturile stranse stabilite intre locuitorii acestor parti si oamenii din tot cuprinsul Moldovei, estul Transilvaniei si Tarii Romanesti (Wallachia). Conservarea urmelor paleolitice confirma existenta omului pe teritoriul judetului Bacau inainte de anul 10.000 i.Hr. Cele mai fascinante vestigii au fost dezgropate la Bogdanesti-Oituz, Viisoara-Targu-Ocna, Targu-Trotus, Comanesti, etc. Mult mai numeroase sunt asezarile care dateaza din timpul Epocii de Bronz. Pana la aceasta data, au fost descoperite 250 de asemenea asezari, unde s-au gasit numeroase si semnificative relicve ale triburilor dacice, creatori si mesageri ai culturii bronzului. In cateva asezari datand din Epoca Fierului s-au descoperit monede, cat si vase ceramice asemanatoare cu cele descoperite la Tomis si Histria. Au fost aduse la lumina frecvente vestigii ale civilizatiei romane. Existenta unor asezari bine organizate si intens populate in zona Bacaului este atestata in documente foarte vechi apartinand cancelariei domnesti a Moldovei. Un prim asemenea document dateaza din 12 Martie 1399.

[ inapoi la Titlu ]

Descriere Geografica

Astazi, judetul Bacau, situat la intersectia unor importante mijloace de comunicatie, ocupa o suprafata de 662.052 hectare, reprezentand 2,8 % din teritoriul tarii. Intinzandu-se la 302 km departare de Bucuresti, pe drumul european E85, are granita cu judetele Covasna si Harghita la vest, cu judetul Vaslui la est, judetul Neamt la nord si judetul Vrancea la sud. Judetul este acoperit in proportie de 48,5% de teren arabil si 39,8% de paduri (fag, stejar, pin, molid, brad). Variatia reliefului arata distributia egala a muntilor, dealurilor, platourilor si campiilor, scazand in altitudine de la 1.664 m in vest (Muntii tarcaului) la 100 m in est (Valea Siretului). Reteaua hidrografica este alcatuita in principal din apele din bazinul mijlociu al Siretului si din lacurile de acumulare construite pe cursurile inferioare ale raurilor Bistrita, Tazlau, Uz si Siret. Daca in secolele XIV-XV Bacau era un important oras manufacturier si comercial, in aceasta regiune, in prima decada a secolului al XIX-lea s-au pus bazele exploatarii si prelucrarii petrolului si a lemnului la scara industriala, cat si prima fabrica de hartie, textile si incaltaminte. Din punct de vedere al organizarii teritorial-administrative, judetul Bacau este alcatuit din 87 unitati teritorial-administrative, doua municipii (Bacau si Onesti), sase orase (Buhusi, Comanesti, Darmanesti, Moinesti, Slanic-Moldova, and Targu-Ocna) si 79 de comune. In 31 august 1997, Municipiul Bacau, resedinta judetului Bacau, avea 208.556 locuitori, fiind al 12-lea oras din Romania din punct de vedere al numarului de locuitori. Populatia de 745.443 locuitori la 31 august 1997 plaseaza judetul Bacau pe locul sase dupa Municipiul Bucuresti, judetele Prahova, Iasi, Dolj si Constanta. Densitatea medie a populatiei in judetul Bacau este de 112,86 locuitori pe km patrat, cu cea mai mare densitate de 230 locuitori pe km patrat in zona industrializata in care locuieste mai mult de 50,54 % din populatia judetului.

[ inapoi la Titlu ]

Informatii Turistice

Judetul Bacau este situat in partea estica a Romaniei, si ocupa 2,8% din suprafata Romaniei. Municipiul Bacau este resedinta administrativa a judetului. Judetul Bacau are un relief variat si pitoresc avand Carpatii Rasariteni si dealurile stabatute de vaile raurilor Bistrita, Trotus, Siret, Tazlau, Casin si Slanic si este un important punct de actractie turistica avand peisaje pitoresti, monumente de arta si istorice, case memoriale. Din suprafata judetului, 26.700 ha sunt acoperite de paduri. Restul din suprafata judetului o reprezinta terenurile cultivate. La sfarsitul anului 1995 populatia numara 753.479 locuitori. Din punct de vedere administrativ, judetul are doua municipii (Bacau si Onesti), sase orase (Buhusi, Comanesti, Darmanesti, Moinesti, Slanic-Moldova, Tg. Ocna) si 79 sate. Lungimea cailor ferate este de 226 km (din care 191 km sunt electrificati), si unul dintre drumurile care traverseaza acest judet are o lungime de 2.431 km; din orasul Bacau pornesc cinci drumuri nationale. De asemenea in Bacau se mai gaseste un aeroport. Pe teritoriul judetului se mai gasesc 14 hoteluri cu 2.431 de locuri, 21 de cabane turistice cu 1.292 locuri, 4 hanuri si moteluri cu 114 locuri, 4 locuri de campare cu 634 locuri, 6 tabere scolare si o pensiune turistica cu 28 de locuri. Principalele activitati turistice sunt legate de tratament si odihna. Pricipalele punctele turistice de interes sunt Slanic Moldova, Poiana Sarata. Tg. Ocna si Poiana Uzului. Slanic Moldova este bine cunoscut atat in tara cat si peste hotare pentru tratament si in special pentru elementele terapeutice cat si pentru peisajele pitoresti fiind cunoscut si sub numele de Perla Moldovei. Apele minerale sunt folosite in tratarea bolilor digestive, de ficat, de plamani, de nutritie si de metabolism si tratarea reumatismului si a bolilor cardio-vasculare cat si a bolilor asociate cum ar fi neurastenia si bolile profesionale. Cazarea se poate face in hoteluri, vile si spitale balneare. La Tg. Ocna exista cel mai mare sanatoriu subteran din Europa, situat intr-o mina de sare. Acesta este folosit in tratarea bolilor aparatului respirator (la copii precentul de recuperare este de 90%). In aceste uriase sali subterane se gasesc paturi, o pista de popice si terenuri de sport. Tescani aduce aminte de numele lui George Enescu, marele muzician roman care a compus opera Oedip. Casa Mariei Cantacuzino, marcanta personalitate acelor vremuri, adaposteste Centrul Cultural "Rosetti Tescanu-George Enescu". In Tescani se organizeaza anual cateva evenimente Tabara internationala de arta, Gala tinerilor artisti. In Bacau se mai gaseste centrul cultural international "George Apostu" cat si casa memoriala a poetului roman George Bacovia.

[ inapoi la Titlu ]

Profilul Economic

[ inapoi la Titlu ]

sus

[]